Din pacate, lumea uita de cutremure, pentru ca se produc la distante mari in timp
- Detalii
- Publicat în Miercuri, 09 Ianuarie 2013 11:51
Dr. Dimo Solakov a condus echipa principalului partener bulgar in Proiectul DACEA - pe aceea a Institutului de Geodezie, Geologie si Geografie al Academiei de Stiinte din Bulgaria. Punctul sau de vedere privind cutremurele din Bulgaria a fost prezentat pe 13 octombrie 2011, La Giurgiu, la conferinta de lansare a proiectului.
" Teritoriul bulgar trimite mai puţină influenţă seismică spre România spre deosebire de cutremurele din Vrancea care difuzează mult mai mule unde seismice pe o suprafaţă mai mare. Cutremurul este un dezastru natural foarte neplăcut, poate cel mai neplăcut. Lucrul acesta se datorează faptului că este de scurtă durată, faptului că afectează suprafeţe mari iar urmările sunt neplăcute. Perioada de refacere este foarte îndelungată şi în Bulgaria specific este faptul că cutremurele se produc la un mare interval de timp şi din păcate în acest interval de timp oamenii uită că pot interveni cutremure puternice deci nu putem spune că se acordă atenţia cuvenită pericolului seismic. Voi aminti că există o tendinţă serioasă pentru evaluarea cutremurelor. Lucrul acesta depinde de resursele umane şi economice care de regulă sunt concentrate în raioanele seismice.
Se pare că sunt mai atractive suprafeţele acestea. Aici vedeţi o hartă care prezintă seismicitatea în Balcani. Se pare că în Bulgaria de Nord şi în România este destul de mult mai liniştit dar aceasta este doar aparent. Am aici în vedere cutremurele care pot interveni în Vrancea. În Bulgaria avem trei focare. Unul în apropiere de apropiata Sabla, la Kavarna, al doilea este la Gorna Oreahovo şi al treilea la Dulovo. Primele mărturii, primele dovezi, amintiri ale cutremurelor datează dinainte de era noastră în zona Kavarna. Actualmente am avut cutremure acolo, trei cutremure cu magnitudine în jur de 7 grade şi la fel, periodicitatea lor este de vreo şapte ani. Următoarea zonă indicată acum este destul de disputată. De la Dulovo se transmit până în Delta Dunării undele seismice dar oricum cutremurul care a avut loc la Dulovo a ajuns la gradul 8 şi deci nu trebuie neglijat.
În anul 1901 avem înregistrat cutremurul de la Şabla de gradul 10 pe scara Medvedev (45.37). Mai puternice sunt cutremurele pe malul bulgar al Dunării spre zona Mării Negre. Aici intervine din nou zona Dulovo. Acest lucru se datorează faptului că deşi nu este foarte adâncă mişcarea seismică. În Dulovo nu avem semne că mişcarea este de profunzime de aceea nu este încă bine statuat, este subiect de discuţie. Alt cutremur înregistrat în 1913 de 7 grade în zona Gorna Oreahoviţa, avem câteva fotografii ale distrugerilor provocate de acest cutremur, oraşul a fost distrus, de asemenea şi oraşele Tarnovo, Gorna Oryahovitsa şi altele. Acest cutremur a acoperit circa 400 de km pătraţi. Vedeţi aici harta macro-seismică a aceluiași cutremur. Deosebirea este vizibilă aici între cutremurele care au loc la noi la suprafaţă şi cutremurele de adâncime din zona Vrancea. Părerea mea personală este că mai ales Gorna Oreahoviţa, cu toate că pot interveni cutremure cu magnitudinea 7 grade, nu poate să producă mari daune pe teritoriul român. Aici iarăşi câteva fotografii de la cutremurul din 77, deci cutremurul din Vrancea, influenţa lui în Bulgaria şi mi se pare că lucrul acesta s-a datorat neasigurării unei protecţii anti-seismice la construcţiile din Bulgaria. După anul 1928 când am avut ultimul mare cutremur acolo în zona Strajitca, au fost daune locale dar foarte multe clădiri au avut de suferit ca urmare a acestui cutremur. Aceasta este harta macro-seismică.
Câteva cuvinte despre hazardul seismic, pericol, riscul seismic. Sunt noţiuni care se confundă foarte des. Se pune semnul egal între risc şi hazard seismic. În primul rând ceea ce ne dăruieşte natura, pericolul seismic este format de unda seismică într-o anumită perioadă pe care o aşteptam, pe când riscul seismic se referă la urmările materiale ca urmare a manifestării hazardului seismic. Deci acesta poate interveni inclusiv în zona nepopulată şi fără obiective economice. Pericolul seismic este dat de natură, nu îl putem controla, pe când riscul seismic depinde deja de noi oamenii. Avem câteva strategii pentru diminuarea riscului seismic printre care şi ceea ce acoperă proiectul DACEA. Deci, avertizarea, prevenirea în timp real sunt lucruri de importanţă deosebită la rând cu sistemele de prevenire timpurie. Foarte uşor acţiunea seismică ne conturează o hartă a urmărilor iar societatea va avea un material bun pentru a întreprinde masuri de prevenire. Iată aici o schemă care conduce la pagube ca urmare a cutremurului. Ca orice fenomen natural cutremurul este legat de o sumedenie de întâmplări. Nu ştim unde va avea loc următorul cutremur, nici când va avea loc nici încotro se va difuza unda seismică de aceea este o mărime aleatorie, întâmplătoare. De aici mai departe tot mărimi întâmplătoare sunt şi urmările secundare ale cutremurelor. În locurile acestea sensibile s-a încercat punerea unor coduri seismice care să acopere zona de risc seismic în cazul construcţiilor.
În acest slide putem vedea cum se manifestă zonele de risc pe teritoriul bulgar. Aprecierea este făcută pe o perioadă de 465 de ani. Această zonă este dominată de influenţa exercitată de Vrancea care poate fi văzuta în slide-ul acesta. Iată aici hazardul seismic care ne arată de unde şi ce cutremure au ce-a mai mare influenţă asupra pericolului seismic. Iată reşedinţele de judeţe din Bulgaria de Nord. Exceptând oraşul Velico Tarnovo toate sunt sub influenţa care vine din Vrancea. Aici se vede că Vrancea domină peste 80% din Bulgaria de Nord aşa că înţelegeţi însemnătatea acestui focar nu numai pentru România cât şi pentru Bulgaria. În slide-ul următor un moment important în diminuarea riscului seismic sunt scenariile seismice a diverselor cutremure care se presupune că ar putea avea loc. Iată aici un astfel de scenariu pentru oraşul Ruse care e elaborat pe baza urmărilor cutremurului din 77. Influenţe aşteptate asupra unor zone geologice, nu avem o hartă în detaliu, geologică a oraşului Ruse. În dreapta vedeţi deosebire între ceea ce observăm şi ceea ce este modelat. Deci nu este un aspect foarte optimist şi dacă am avea o hartă de detaliu geologică de risc pentru oraşul Ruse sigur că am avea altă informaţie. Noi înţelegem această eroare dar numai în proporţie de 50%. În ceea ce priveşte aprecierea cutremurelor mari, pentru aceasta avem nevoie de foarte multe date care nu pot fi culese în cadrul unui singur proiect. Aceasta ar trebui să fie o sarcină a întregii ţări, oricum colaborăm cu agenţia municipalităţilor Dunărene în adunarea acestor date din oraşele mai importante din Bulgaria de Nord şi localităţile de acolo.
Iată aici repartizarea clădirilor construite în perioada 1960 – 1980. Deci o mare parte dintre clădiri sunt construite până în 1960 în această zonă şi până la această dată putem spune că în Bulgaria nici nu am avut norme şi reguli anti-seismice de construcţie. Pe urmă o mare parte sunt construite până în 1970 când a intrat în vigoare un cod seismic pentru construcţiile din Bulgaria dar special pentru această zonă de Nord a Bulgariei. Trebuie spus că acest cod seismic a diminuat pericolul seismic de aceea continuă să fie aplicat. E mare riscul seismic pentru clădirile din această zonă ca urmare a influenţei din Vrancea. Am încercat aici să evaluăm urmările unui cutremur în zona transfrontalieră. Cele mai importante sunt cele colorate, sunt în zona Gorna Oreahoviţa cele puternice, după aceea daune medii şi cele mai mari daune la clădiri, la construcţii. Deci un astfel de cutremur va provoca distrugeri serioase. Acesta este cutremurul de 5,8 din zona Strajitca care a avut loc în anul 1986, trebuie să vă spun că rezultatele pe care le-am observat atunci şi am reuşit să le înregistrăm sunt cam asemănătoare. În încheiere aş vrea să remarc faptul că pericolul seismic în zona transfrontalieră bulgară este mare, riscul seismic este mare pentru că aşa cum am mai spus peste 90% dintre clădiri, probabil acesta este procentul, sunt construite înainte de apariţia codului de protecţie seismică a clădirilor din Bulgaria. Atât evoluţiile urmărilor cutremurelor în Bulgaria inclusiv a cutremurelor din Vrancea nu sunt printre cele plăcute dar oricum căutăm să facem un pas serios pentru diminuarea riscului seismic în zona transfrontalieră din Bulgaria de Nord".
