Romania
- Detalii
- Publicat în Miercuri, 09 Ianuarie 2013 11:51
Profesorul Gheorghe Marmureanu, directorul onorific al Institutului National pentru Fizica Pamantului, managerul general al proiectului DACEA - Sistem de Alerta pentru Cutremur in zona Dunareana - intr-o inregistrare in exclusivitate pentru Quakeinfo.eu despre specificul cutremurelor vrancene si directia preponderenta de propagare a energiei viitorului cutremur major din Vrancea.
Cutremurele din Vrancea sunt unice
"Suntem in Camera de Comanda a INFP [Institutul National pentru Fizica Pamantului] si discutam despre marile cutremure Vrancene, de mare adancime, vis-a-vis de de cutremurele de suprafata din Romania si din alte tari din lume. Cutremurele Vrancene de mare adancime sunt specifice acestei zone, sunt specifice arcului carpatic. Se produc pe o suprafata mica, de aproximativ 8.000 de kilometri patrati. Au epicentrul situat intre 90 si pina pe la vreo suta si saizeci de kilometri. Sunt anumite greseli de adancime de 5 pina la 7 kilometri, dar nu asta este important in aceasta discutie. Cutremurele din Vrancea nu sunt toate la fel, sunt unele mai de suprafata – intre 90 si 110 km, - si altele intre 110 (120 ) de km si pina la 180 de kilometri. In functie de aceasta adancime se face distributia energiei seismice. In general, cutremurele vrancene au o directivitate nord-est – sud-vest, adica pe directia Chisinau – Bucuresti. Ma refer la cutremurele foarte mari. Au mai fost si cateva cutremure , - cele din ’90, - unul dintre care a avut o directivitate perfect perpendiculara pe aceasta directie.
Cutremurele de mare adancime, - pina la vreo 95-100 de km. sunt destul de multe si intre 1700 si 2000 (chiar 2010) cunostem pe cele din 1838, 1977 si urmeaza, candva, altul. Iar cele cu adancimi mai mari de 120km. ar fi cutremurele din 1701, 1802 si 1940. Deci, pe parcursul celor 300 de ani pentru care avem date formidabile, precise, - aceste date sa stiti ca sunt culese de noi in cadrul unor studii la diferite manastiri, la diferite departamente ale unor primarii vechi din Transilvania, Oltenia, din Muntenia, din Dobrogea sau Moldova.
Spre exemplu, in ultimii 300 si ceva de ani as putea sa spun ca avem date peste 90% corecte, plauzibile, putem miza pe ele foarte mult. Cativa doctoranzi ne-au ajutat sa strangem aceste date. Daca le-am fi avut prin 1960-1970, am fi stiut ca in aceasta secventa, cutremurul din 1977 trebuia sa se intample in 1976-1977. Bine, spunem acum treaba asta. Dar adevarul este ca cutremurele din 1977 si din 1986 ne-au ajutat foarte mult sa facem o clasificare a lor si o documentare destul de buna in ce le priveste.
Este adevarat ca exista cataloage de cutremure de la 980 dupa Hristos, dar date exacte avem in ultimii 600 de ani, iar in ultimii 300 de ani sunt date cu credibilitate foarte mare.
Deci, inca o data, cand cutremurul se produce la adancimea de 90-100km sau 65-70-100 km, acestea au o anumita directivitate: catre Muntenia, catre Bulgaria, catre Serbia (catre Nis). In schimb cutremurele de foarte mare adancime, ca cel din 1940, 1802, sau cel de la1701 – au o directivitate mult mai complexa, ele pot fi foarte puternice pina la Moscova , cu efecte distrugatoare in Moldova, in Republica Moldova, Ucraina actuala (in special Odesa) si mai putin spre partea Munteniei si a Dobrogei.
Urmatorul mare cutremur va merge spre nord-est.
Din statistica noastra pot sa va spun ca acesta este cutremurul care va urma (cutremur de foarte mare adancime). Sunt mici variatiile stanga-drepta fata de linia de ruptura fata de distributia [descrisa] a efectelor lui, a propagarii undei seismice si a distrugerilor.
Cutremurele de amre adancime in Vrancea sunt total diferite de cutremurele de mare adancime din lume. In acest moment avem mari probleme legate de cunoasterea a ceea ce se intampla acolo, la aproape 200 de kilometri. Exista un fenomen de rupere in urma unei coliziuni continentale? Sau este un fenomen de alunecare (de sliding) sau de subductie? Sau, ca la cutremurele de suprafata, o falie aluneca pe alta? As vrea sa va spun o singura observatie: Vrancea, cand are loc un cutremur de mare adancime, indiferent daca este de la 90 pina la 100 sau 160 de km. , - cand se rupe sistemul – se rupe. Ceea ce urmeaza sunt doar mici reasezari, dar nu sunt ca la cutremurele de tip sliding, unde o falie aluneca la inceput, apoi urmeaza o alta alunecare, pinca cand energia se descarca pe sistem. Din punctul meu de vedere, chiar daca colegii din geologie la un moment dat au sustinut coliziunea continentala, nu stiu de ce acum nu mai vor sa sutina o asemenea ipoteza, desi este foarte plauzibila. Punctul meu de vedere: din punctul de vedere al mecanicii obiectului deformabil, este absolut justificat acest tip de coliziune. Cutremurele de subductie, cum sunt cele din Corint, nu au modul de comportament pe care il are Vrancea. Este in mod clar ceva diferit, este cu totul altceva.
Pe de alta parte, pe teritoriul Romaniei sunt si cutremure mai de suprafata, a caror adancime variaza intre 5 si pina la 30-40 de kilometri. Sunt cjutremure care au loc mai ales in Banat, mai puternice sunt in partea sudica a Banatului, la Moldova Veche, sunt in zona Crisana-Maramures, sunt multe cutremure de suprafata si in Vrancea. Dar magnitudinea lor nu a depasit niciodata 5,8 pe scara Richter. Este un asemenea cutremur care a avut loc in secolul 19, dar se pare ca multe din ce se spune despre el sunt exagerate.
In Vrancea aceste cutremure au loc pina la 40 de km. O alta particularitate a zonei Vrancea este ca intre 40 si 60 de kilometri nu au loc cutremure. Avem alte cutremure foarte importante. Este o falie care traverseaza Moldova, pina la Slobozia si Barlad. Aproape unde se cauta gazul de sist. Sunt multe cutremure puternice in norsul Dobrogei. Si, sunt cutremure de suprafata puternice pe falia Shabla (in Bulgaria) cu efecte puternice pentru Mangalia si , respectiv, Constanta. Cel mai mare cutremur de acest tip pe care il cunoastem a fost In 1901, cu magnitudinea 7,2 (bulgarii spun ca era de 7,4). Sunt si cutremure mici in Campia Romana, dar sunt de mici magnitudini, 2 si ceva, 3 , 3 si ceva. Intra in analizele pe care le facem pentru Bucuresti, cand facem microzonarea, chiar cam am facut pentru Cernavoda, dar acestea nu au ponderea pe care o au cutremurele de mare adancime din Vrancea".
