Sistemul de alarmare la cutremur major functioneaza de 2 ani

Se implinesc 2 ani de utilizare a sistemului de avertizare la cutremur puternic in zona transfrontaliera romano-bulgara – rezultat al implementarii proiectului DACEA, realizat in cadrul Programului de Cooperare Trasnfrontaliera Romania-Bulgaria 2007-2013. Dr.ing. Constantin Ionescu , directorul general al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, - institutia care a condus proiectul, - vorbeste despre evolutia utilizarii acestui sistem, inca extrem de rar in lume.

Citeşte mai departe: Sistemul de alarmare la cutremur major functioneaza de 2 ani

Atentie! Extrem de util! Vital! Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta deruleaza o campanie de informare si pregatire a populatiei pentru situatii de cutremur major.

nutremurlacutremur2Intrati pe site-ul: www.nutremurlacutremur.ro. Este o lectura sau o vizionare obligatorie, dar nu pentru ca te obliga cineva, ci pentru ca tine de bunul simt si responsabilitatea fiecaruia. Te ajuta sa te pregatesti/antrenezi psihologic pentru un cutremur puternic pe care, in Romania fiind, il traim cel putin 1-2 ori in viata. Faptul ca stii ce se intampla si vei sti cum sa reactionezi corect iti poate salva viata si te poate ajuta sa salvezi o multime de vieti in jur. 

Citeşte mai departe: Atentie! Extrem de util! Vital! Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta deruleaza o...

Pledoarie pentru sistemul de alerta timpurie dupa cutremurul de la Napa

Cutremurul de 6.0 pe scara Richter, inregistrat pe 24 august in valea Napa, California a readus in discutie problema necesitatii instalarii si a utilizarii posibilitatilor oferite de un sistem de alerta timpurie pentru cutremure. Un asemenea sistem exista in zona de vest a Statelor Unite ale Americii, dar este inca in testare (vezi si postarea noastra Cutremurul din California: nu dispun de sistem de alerta timpurie ). Conform publicatiei GeekWired, acest sistem, denumit ShakeAlert a functionat cu succes, alertand destinatarii conectati cu 10 secunde inainte ca unda de soc a cutremurului sa fie resimtita in zona San Francisco Bay.

Citeşte mai departe: Pledoarie pentru sistemul de alerta timpurie dupa cutremurul de la Napa

Sistemul Radar NASA monitorizeaza Valea Napa, California, dupa cutremur

Cercetatorii NASA intentioneaza sa efectueze o verificare aeriana a modificarilor aparute in falile din Valea Napa din California de Nord in urma cutremurului din 24 august 2014, folosind un sistem radar sofisticat dezvoltat de Laboratorul motoarelor cu propulsie (Jet Propulsion Laboratory – JPL) din Pasadena, California.

Citeşte mai departe: Sistemul Radar NASA monitorizeaza Valea Napa, California, dupa cutremur

Cutremurul din California: nu dispun de sistem de alerta timpurie (WSJ)

Titlul apartine cotidianului Wall Street Journal. Cutremurul de 6,0 grade pe Richter, care s-a produs pe coasta de est a SUA, in regiunea San Francisco duminica la 2,30 noaptea, ora locala a produs cele mai mari daune in zona viticola Napa, la nord de epicentrul cutremurului.

Citeşte mai departe: Cutremurul din California: nu dispun de sistem de alerta timpurie (WSJ)

Studenti clujeni castiga concursul de cladiri rezistente la cutremur

Un grup de studenți clujeni a obținut locul I la cel mai mare concurs internațional de clădiri rezistente la seisme, cu o machetă de 29 de etaje, numită "Seventh Peak", care reprezintă o clădire de birouri care ar putea rezista celor mai mari cutremure înregistrate până acum și care ar putea fi funcțională în Anchorage, cel mai mare oraș din Alaska. - See more at: Monitorulcj

DACEA - un an de functionare si testare

Este primul sistem operational de alarmare seismica din Europa, al treilea din lume dupa Japonia si Mexic si primul sistem dedicat cutremurelor intermediare. Un an de functionare si de testare intr-o perioada cu activitate seismica normala. Sistemul nu a produs alarme false, dar a trimis alerte catre utilizatori la urmatoarele cutremure:

 06 Octombrie 2013, Ml=5.5 grade Richter
 23 Ianuarie 2014 , Ml= 4.7 grade Richter

Citeşte mai departe: DACEA - un an de functionare si testare

ESNET - un proiect european la Marea Neagra coordonat de INFP

La un an de la incheierea perioadei de implementare a proiectului DACEA, Institutul National pentru Fizica Pamantului duce la bun sfarsit un proiect international in care a coordonat o echipa din 4 tari: ESNET - Black Sea Safety Network.

Citeşte mai departe: ESNET - un proiect european la Marea Neagra coordonat de INFP

IGSU 2013 - 80 de ani de protectie civila

Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta organizeaza joi, pe 28 februarie, incepand de la ora 10,00 o manifestare prilejuita de implinirea a 80 de ani de existenta a serviciilor de protectie civila in Romania.

Aceasta manifestare se inscrie intr-o serie de evenimente organizate de IGSU pe parcursul lunii februarie, dintre care cea mai recenta este expozitia vernisata pe 26 februarie la Muzeul National al Pompierilor din Romania, vezi si comunicatul manifestarii aici, ca si filmul de lansare a anului aniversar aici.

IGSU are la dispozitie incepand din februarie anul acesta un sistem de alerta pentru cutremure majore, instalata in sediile sale din 7 judete dunarene. Sistemul a fost implementat prin proiectul DACEA - sistem transfrontalier de alerta in caz de cutremur, realizat prin Programul de Cooperare Tranfrontaliera Romania-Bulgaria 2007-2013, finantat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, guvernele roman si bulgar si partenerii proiectului. Sistemul DACEA este un instrument nou pus la dispozitia protectiei civile din judetle dunarene din Romania pentru diminuarea efectelor unui cutremur major.

Veti putea urmari LIVE ONLINE conferinta organizata de IGSU incepand cu ora 10,00, urmand acest link.

Aici gasiti programul succint al manifestarii, vom  reveni cu un lista vorbitorilor.

Puteti urmari inregistrarea Conferintei finale a Proiectului DACEA

Inregistrarea transmisiei Conferintei finale a Proiectului DACEA, desfasurata pe 8 februarie 2013 la sediul partenerului principal - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului poate fi urmarita urmand acest link: http://www.fabricadebani.ro/targuri.aspx?sid=238.

 

 Mai jos regasiti lista vorbitorilor

Citeşte mai departe: Puteti urmari inregistrarea Conferintei finale a Proiectului DACEA

Provocand cutremurele!

Putem sa dezvoltam un sistem de avertizare timpurie privind declansarea unui cutremur major in regiunea transfrontaliera Romania – Bulgaria? Acum trei ani aceasta a fost intrebarea pe care si-au pus-o mai multi cercetatori in domeniul seismologiei si experti in comunicare sociala. Dupa mai multe saptamani de lucru intens, grupul de specialisti romani a ajuns la un raspuns pozitiv. Au urmat mai multe runde de discutii aprofundate cu potentiali parteneri bulgari. Grupurile reunite au ajuns la acelasi raspuns favorabil. A venit vremea sa fie consultati ofiterii de la inspectoratele nationale pentru situatii de urgenta. Din nou – raspuns pozitiv. S-a redactat proiectul si consortiul a solicitat finantarea acestuia prin Programul de Cooperare Transfrontaliera Romania – Bulgaria 2007 – 2013. Finantarea s-a aprobat; aproximativ 6 milioane de euro. 

Vineri, pe Platforma Magurele, la Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, in apropiere de locul unde va fi instalat cel mai mare laser din Europa, am prezentat rezultatele implementarii proiectului. Sistemul functioneaza. In fiecare din cele 7 judete romanesti si 9 districte bulgaresti din zona de granita au fost instalati senzori si sisteme de analiza avansata in vederea detectarii aparitiei unor seisme de intensitati mari care pot genera dezastre naturale. Autoritatile celor doua state pot fi avertizate in avans cu circa 30 – 40 de secunde de iminenta riscului unui cutremur major. Colaborarea a fost foarte eficienta. Putem considera acest sistem drept o performanta internationala? La nivel european, se pare, nu mai exista un sistem similar transfrontalier. Densitatea de senzori si calitatea soft-ului de interpretare a semnalelor primite de la acestia situeaza tara noastra printre cele mai avansate in UE in ceea ce priveste prevenirea dezastrelor produse de cutremure majore. 

Analiza stiintifica a specificitatii solului si a fortelor care actioneaza in fiecare regiune a revenit: Institutului National de C-D pentru Fizica Pamantului – INFP - (Romania) si Institutului de Geofizica, Geodezie, Geografie (Bulgaria). Elaborarea soft-ului pentru interpretarea miscarilor tectonice – INFP. Atragerea administratiilor publice locale in sustinerea proiectului – Asociatia Municipalitatilor Dunarene – ADO (Bulgaria). Actualizarea procedurilor de interventie in cazul cutremurelor majore – Inspectoratele pentru Situatii de Urgenta (prin reprezentantele judetene / districtuale). Relatia cu mediul de afaceri si dezvoltarea unei strategii de comunicare structurate cu grupurile tinta: Fundatia pentru Democratie, Cultura si Libertate, Filiala Calarasi (Romania). 

Proiectul demonstreaza printre altele faptul ca trecerea din zona cercetarii pure si abstracte in zona aplicatiilor utile pentru cetateni este o realitate atat in Romania cat si in Bulgaria. 

Sunt periculoase cutremurele de amploare mare? Cine a uitat sau nu a trait cutremurul din 1977 sa se uite la poza care prezinta aceste patru pisici care mananca in acelasi timp fiecare pe cate o treapta a unei scari. Ce se poate intampla in cazul unui cutremur major? In cel mai simplu caz, raman fara manacare. In cel mai nefericit caz, se pot rani cu greutatea scarii care se va prabusi. Cam asa arata si soarta familiilor care locuiesc la bloc. In plus, la bloc sunt foarte multe sanse ca dupa cutremur sa apara explozii din cauza scurgerilor de gaze naturale si a deteriorarii retelelor electrice. 

Ce se poate face in 30 – 40 de secunde inainte de resimtirea cutremurului? Am primit de multe ori aceasta intrebare. Cineva mi-a spus: Probabil ca va anuntati sotia si rudele. Nu, deoarece exista o etica a reactiei la situatii de criza si pentru ca oricum nu este timpul necesar sa suni acasa. Este vorba despre posibilitatea dezvoltarii unei reactii institutionale din partea organizatiilor statului si sectorulu privat care sa conduca la: blocarea automata a gazelor naturale si a curentului electric, a lifturilor, a accesului pe poduri, alertarea salilor de operatii din spitale, a scolilor, a altor categorii de cetateni. Toate procedurile de interventie se refereau pana acum la ceea ce trebuie facut dupa ce cutremurul s-a incheiat. Acum avem 30 – 40 de secunde pentru a reduce dezastrul, a salva vieti si valori materiale. 

Putem alerta populatia ca urmeaza un cutremur major? Desigur. Numai ca intrebarea este urmatoarea: este oportuna o asemenea avertizare sau poate sa provoace panica si victime mult mai numeroase? Rezulta ca operatiunea de alertare este necesar sa fie precedata de un proces educational pentru grupuri mari de populatie. 

Ce dotare ofera acest proiect pentru specialistii in interventii rapide? La sediul fiecarui inspectorat judetean / districtual pentru situatii de urgenta sunt montate echipamentele pentru receptionarea mesajelor de alertare care sosesc de la centrele de monitorizare a cutremurelor din Romania si Bulgaria. Ofiterilor ISU li se ofera si harti de risc pentru zoan transfrontaliera; mai precis, pe calculatoarele din dotare apar harti pe care sunt marcate regiunile in care cutremurul respectiv poate sa provoace consecinte considerabile pentru o eficienta utilizare a resurselor umane si a echipamentelor din dotare. Ofiterii ISU se pot pregati profesional pe o platorma e-learning atat pentru utilizarea rezultatelor proiectului DACEA cat si pentru cunoasterea normelor si procedurilor proprii. Cursurile se pot introduce si accesa gratuit de catre autoritatile din cele doua tari. 

Care sunt pasii care urmeaza? Echipa de implementare a stabilit urmatoarele prioritati: a) invitarea celor doi prim ministri, in calitatea de coordonatori ai comitetelor nationale pentru situatii de urgenta, sa sustina extinderea sitemului creat in zona transfrontaliera; b) lansarea unor initiative comune cu primarii generali ai celor doua capitale pentru toate capitalele dunarene in vederea prevenirii dezastrelor generate de cutremure majore; c) extinderea colaborarii dintre inspectoratele pentru situatii de urgenta din Bulgaria si Romania; d) dezvoltarea unui sistem de pregatire a populatiei pentru a reactiona adecvat in cazul unor cutremure majore. 

Ne-am gandit la un slogan al proiectului: Provocand cutremurele! Copii din primele clase primare cu care ne-am sfatuit in legatura cu ghidul de reactie la cutremure ne-au sugerat prin desenele lor si un alt posibil slogan: Cu ghiozdanele pe cap! Asa au fost instruiti sa astepte cu calm iesirea din clasa, de catre cadrele didactice, daca un cutremur survine in timpul orelor de scoala. Ce slogan sa alegem? 

Dragos Seuleanu
Fundatia pentru Democratie, Cultura si Libertate
Presedinte

Constantin Ionescu, directorul general al Institutului de Fizica Pamantului - Cuvant de bun venit laConferinta de incheiera a proiectului DACEA

Am deosebita placere de a ura un calduros bun venit tuturor participantilor la Conferinta de inchidere a proiectului Danube - Sistem de alerta in caz de cutremure pentru regiunea transfrontaliera Romania – Bulgaria (DACEA, proiect care s-a desfasurat in cadrul Programului de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria, 2007-2013.

 De asemenea, doresc sa-mi exprim satisfactia fata de prezenta reprezentantilor ministerelor, agentiilor, mass media si ai altor intitutii interesate de activitatea Institutului National de C&D pentru Fizica Pamantului cat si de proiectele pe care le are in derulare.

 Totodata, as dori sa multumesc colegilor din Europa si SUA (Frideman Wenzel - Profesor la Universitatea din Karlsruhe si Richard Allen – Director of the UC Berkeley Seismological Laboratory) care ne-au transmis cuvinte incurajatoare privind Sistemul de Alarmare Seismica dezvoltat in Romania.

 Doresc sa le multumesc partenerilor la proiect Institutul National de Geofizica, Geodezie si Geografie din Sofia, IGSU prin ISU – Oltenia Dolj, Asociatia Municipalitatiilor Dunarene si Fundatiei pentru Democratie, Cultura si Libertate -Filiala Calarasi pentru buna cooperare din perioada desfasurarii proiectului. Dar sa nu uitam si contractorii nostrii care au participat cot la cot cu personalul proiectului la implementare.

 Studierea cutremurelor vrancene adanci dar si a celor de suprafata a inceput din anul 1892, a trecut prin diferite faze cand inregistrarea cutremurelor se facea pe hartie afumata, hartie fotografica, hartie normala, iar incepand cu anul 2002 s-a trecut la solutia digitala, fapt care a facut posibila inceperea cercetarilor pentru realizarea unui sistem de alarmare seismica.

 S-au incercat diverse solutii de prelucrare a semnalului si de gasire a unor solutii cat mai bune privind algoritmul matematic de analiza dar si cautarea unor solutii de transmitere a informatiei prin mijloace fiabile si sigure, lucru care a fost posibil datorita colaborarii institutului cu Serviciul de Transmisiuni Speciale (STS).

 Cum seismele din Vrancea nu afecteaza numai Romania ci si o buna parte a Europei, putem spune ca Sistemul de Alarmare Seismica este unul transational si ar putea aduce beneficii multiple privind protejarea populatiei si a instalatiilor periculoase (chimice, transport gaz, transport calatori CFR, lifturi, etc) astfel incat ar reduce cheltuielile si hazardul seismic.

 De mentionat faptul ca dupa cutremurul major din 04 martie 1977, cea mai mare parte a deceselor s-a datorat exploziilor, asfixierii cu gaz metan si nerespectarii normelor minimale de comportament la cutremur.

 Deci, EDUCATIA si CUNOASTEREA ne pot proteja VIATA.

 Nu as dori sa inchei fara a multumi, inca o data, distinsilor nostri oaspeti pentru amabilitatea de a raspunde invitatiei noastre si sa declar deschise lucrarile conferintei de astazi. Sunt convins ca la finalul acestei conferinte vom avea o perspectiva mult mai ampla asupra pericolului care ne asteapta in cazul unui cutremur major astfel incat fiecare dintre noi trebuie sa faca ceva pentru evaluarea si reducerea riscului seismic.

 Va multumesc.

Sistemul DACEA in Romania este functional 100%

 

  Astazi, 6 februarie 2013, la ora 16,30 a fost pusa in functiune ultima statie DACEA de pe teritoriul Romaniei la Mangalia, in perimetrul Statiei Meteorologice Mangalia.

  Vineri, 8 februarie, va invitam la Conferinta finala a proiectului DACEA - Sistem transfrontalier dunarean de alerta la cutremure. Conferinta se desfasoara la Institutul National pentru Fizica Pamantului din Magurele incepand de la ora 12,00.


Conferinta va putea  fi urmarita si LIVE ONLINE aici.

Prof.dr.Gheorghe Marmureanu : Proiectul DACEA a fost o sansa formidabila pentru Romania

Proiectul DACEA a fost o sansa formidabila pentru Romania. Au fost multi anii pana am ajuns la aceasta calificare profesionala. Intai a fost un proiect inaintat catre Comunitatea Europeana si am castigat. Cand au fost discutiile la Bruxelles, a fost singurul proiect care punea problema reducerii pierderilor materiale si de vieti omenesti. Pe baza acestor date si a faptului ca am reusit sa mergem pe alta linie decat alte tari din lume - adica in ce sens: in momentul in care am construit un soft prin care in 4 secunde stim magnitudinea; pentru ca Vrancea, repet, este periculoasa atunci cand magnitudinea este mai mare decat 7 pe scara Richter - stim in 4 secunde ca este un cutremur care poate genera pierderi de vieti omenesti si de bunuri in Romania; atunci, prin STS si sistemele ISU, putem activa anumite structuri cu risc la cutremurele puternice.

A fost un proiect in care numai partea de infrastructura a fost de circa 3,8 milioane de euro. A fost atat partea stanga (Dunarii - n.n.) cat si partea dreapta, a Bulgariei, si in special ne-am pus problema centralei de la Cernavoda si a celei de la Kozlodui, institutiilor guvernamentale si altor sisteme care sunt cu risc mai mare. In legatura cu scolile si cu spitalele - cu spitalele este foarte simplu, cu scolile este o problema, pentru ca de multe ori avem prea putine secunde; depinde de scoala, de exemplu - va dau exemplul liceului Mihai Viteazu: liceul Mihai Viteazu are 4 etaje, pe fiecare etaj sunt 6 clase sau 8, ceea ce inseamna 200 de oameni; or, din secunda zero pana in secunda 20 si ceva, n-ai cum sa evacuezi asa o masa de oameni, mai ales ca sunt tineri si s-ar putea sa sara peste scari si s-ar putea sa fie accidente mai multe decat daca n-ar fi fost nimic, pentru ca s-ar putea ca scoala sa reziste foarte bine. Trebuie sa fim foarte atenti cand discutam de copii.

La spital este extraordinar de comod si de sigur. Daca este un cutremur si medicul este cu bisturiul pe corp, atunci cand ii dam semnalul ca in urmatoarele 30 de secunde urmeaza un cutremur puternic, el este obligat sa-si protejeze pacientul care este pe masa de operatie, sa-l coboare la nivelul pamantului, pentru ca la un cutremur vrancean peste 7 si ceva dispare lumina, dispar semnalele de telefon, daca e noapte va fi intuneric si in momentul acela se porneste generatorul de curent si atunci medicull poate sa-si controleze pacientul. Asta este o chestiune care este foarte simpla.

Eu nu inteleg de ce - foarte multi vor sa faca treaba aceasta, dar de ce nu fac pentru spitale, pentru lifturi, pentru linii de inalta tensiune - liniile de inalta tensiune, care au transformatoare extrem de scumpe, milioane de euro, daca stii cu 40 de secunde inainte, poti decupla linia si ai salvat lucruri fantastice. Sunt si altele - aeroporturi, bancile de date... Uniunea Europeana obliga fiecare minister sa-si securizeze datele; nimeni nu a inceput inca sa faca treaba asta in Romania. Si e foarte important, pentru ca daca un calculator este scurtcircuitat in timpul unui cutremur... dar daca se deconecteaza cu 40 de secunde inainte de cutremur este fantastic.

Prof.dr.Gheorghe Marmureanu: ce este riscul seismic

Probabilitatea este elementul cheie care, convolat cu hazardul, rezulta riscul seismic. Riscul seismic - auzi foarte multa lume: "eu studiez riscul seismic" - riscul seismic este un numar; un numar care inseamna ce? daca are loc un cutremur cu o magnitudine mai mare decat am proiectat, am atatia morti, atatea pierderi de vieti omenesti si atatea milioane de euro sau de dolari pierderi. Acest risc se face de catre o banca sau de o firma de asigurari - sunt foarte multi specialisti care lucreaza cu noi, asta e altceva, dar riscul este o treaba de rezultat final. Riscul spune: a fost cutremur de 7,6, au fost atatia morti si atatea milioane de euro pierdute. E un numar.

Am avut foarte multe discutii. Eram o data undeva si a produs o harta de risc; am zis 'd-le, dumneata pui pe harta asta mortii?' Nu se poate. Riscul este un numar care exprima pierderile de vieti omenesti si materiale in urma unui cutremur mai mare decat cel pe care l-ai planificat in calculele tale. Pentru ca in momentul in care faci o cladire sau o scoala s.a.m.d. iti asumi un risc: calculezi la 7,5 magnitudine, pe o perioada de 50 sau 100 de ani. Dar este foarte interesant sa faci un calcul de risc seismic.
De exemplu, vreau o scoala. Care este probabilitatea depasirii acceleratiei la cutremur. Nu poti sa iei una foarte mare, trebuie sa iei una foarte mica 2% sau 4%. Daca se intampla un cutremur care e mai mare de 4%, poti sa ai urmatoarele pierderi. Dar in momentul cand incepi analiza de risc, il intrebi pe cel care face scoala, firma care construieste: faci scoala si o pastrezi pe toata viata ei si platesti asigurarea sau faci imbunatatiri - sunt foarte multi parametri, este o analiza foarte complexa.

Am fost foarte impresionat cand am fost in Turcia: exista o intreaga scoala cu problema de risc seismic, risc de inundatii. De exemplu, nu exista harti de risc seismic in sensul ca pui cati oameni mor sau cate pierderi sunt; exista ceva cu inundatii, dar acolo nu e risc, e harta de hazard la inundatii si arata ce zona poate fi inundata. Este absolut gresit sa spui ca faci harti de risc seismic, harti de risc la inundatii, harti de risc la tifos exantematic s.a.m.d. Riscul este un numar. Riscul este o analiza de convolutie intre hazard si vulnerabilitate. Un om care a facut o data tifos exantematic nu face a doua oara, deci el este zero vulnerabil, dar daca nu a facut niciodata, poate sa aiba probabilitatea 1. Este un gen de convolutie foarte interesant, sa stiti. Eu fac cu studentii de la Facultatea de fizica treaba asta - e singurul curs din Romania care face asa ceva.
 

Urmatorul mare cutremur - spre nord est. Vrancea are cutremure unice.

Profesorul Gheorghe Marmureanu, directorul onorific al Institutului National pentru Fizica Pamantului, managerul general al proiectului DACEA - Sistem de Alerta pentru Cutremur in zona Dunareana - intr-o inregistrare in exclusivitate pentru Quakeinfo.eu despre specificul cutremurelor vrancene si directia preponderenta de propagare a energiei viitorului cutremur major din Vrancea.

"Suntem in Camera de Comanda a INFP [Institutul National pentru Fizica Pamantului]  si discutam despre marile cutremure Vrancene, de mare adancime, vis-a-vis de de cutremurele de suprafata din Romania si din alte tari din lume. Cutremurele Vrancene de mare adancime sunt specifice acestei zone, sunt specifice arcului carpatic. Se produc pe o suprafata mica, de aproximativ 8.000 de kilometri patrati. Au epicentrul situat intre 90 si pina pe la vreo suta si saizeci de kilometri. Sunt anumite greseli de adancime de 5 pina la 7 kilometri, dar nu asta este important in aceasta discutie. Cutremurele din Vrancea nu sunt toate la fel, sunt unele mai de suprafata – intre 90 si 110 km, - si altele intre 110 (120 ) de km si pina la 180 de kilometri. In functie de aceasta adancime se face distributia energiei seismice. In general, cutremurele vrancene au o directivitate nord-est – sud-vest, adica pe directia Chisinau – Bucuresti. Ma refer la cutremurele foarte mari. Au mai fost si cateva cutremure , - cele din ’90, - unul dintre care a avut o directivitate perfect perpendiculara pe aceasta directie.

Cutremurele de mare adancime, - pina la vreo 95-100 de km. sunt destul de multe si intre 1700 si 2000 (chiar 2010) cunostem pe cele din 1838, 1977 si urmeaza, candva, altul. Iar cele cu adancimi mai mari de 120km. ar fi cutremurele din 1701, 1802 si 1940. Deci, pe parcursul celor 300 de ani pentru care avem date formidabile, precise, - aceste date sa stiti ca sunt culese de noi in cadrul unor studii la diferite manastiri, la diferite departamente ale unor primarii vechi din Transilvania, Oltenia, din Muntenia, din Dobrogea sau Moldova.

Spre exemplu, in ultimii 300 si ceva de ani as putea sa spun ca avem date peste 90% corecte, plauzibile, putem miza pe ele foarte mult. Cativa doctoranzi ne-au ajutat sa strangem aceste date. Daca le-am fi avut prin 1960-1970, am fi stiut ca in aceasta secventa, cutremurul din 1977 trebuia sa se intample in 1976-1977. Bine, spunem acum treaba asta. Dar adevarul este ca cutremurele din 1977 si din 1986 ne-au ajutat foarte mult sa facem o clasificare a lor si o documentare destul de buna in ce le priveste.

Este adevarat ca exista cataloage de cutremure de la 980 dupa Hristos, dar date exacte avem in ultimii 600 de ani, iar in ultimii 300 de ani sunt date cu credibilitate foarte mare.

Deci, inca o data, cand cutremurul se produce la adancimea de 90-100km sau 65-70-100 km, acestea au o anumita directivitate: catre Muntenia, catre Bulgaria, catre Serbia (catre Nis). In schimb cutremurele de foarte mare adancime, ca cel din 1940, 1802, sau cel de la1701 – au o directivitate mult mai complexa, ele pot fi foarte puternice pina la Moscova , cu efecte distrugatoare in Moldova, in Republica Moldova, Ucraina actuala (in special Odesa) si mai putin spre partea Munteniei si a Dobrogei.

Din statistica noastra pot sa va spun ca acesta este cutremurul care va urma (cutremur de foarte mare adancime). Sunt mici variatiile stanga-drepta fata de linia de ruptura fata de distributia [descrisa] a efectelor lui, a propagarii undei seismice si a distrugerilor.

Cutremurele de amre adancime in Vrancea sunt total diferite de cutremurele de mare adancime din lume. In acest moment avem mari probleme legate de cunoasterea a ceea ce se intampla acolo, la aproape 200 de kilometri. Exista un fenomen de rupere in urma unei coliziuni continentale? Sau este un fenomen de alunecare (de sliding) sau de subductie? Sau, ca la cutremurele de suprafata, o falie aluneca pe alta? As vrea sa va spun o singura observatie: Vrancea, cand are loc un cutremur de mare adancime, indiferent daca este de la 90 pina la 100 sau 160 de km. , - cand se rupe sistemul – se rupe. Ceea ce urmeaza sunt doar mici reasezari, dar nu sunt ca la cutremurele de tip sliding, unde o falie aluneca la inceput, apoi urmeaza o alta alunecare, pinca cand energia se descarca pe sistem. Din punctul meu de vedere, chiar daca colegii din geologie la un moment dat au sustinut coliziunea continentala, nu stiu de ce acum nu mai vor sa sutina o asemenea ipoteza, desi este foarte plauzibila. Punctul meu de vedere: din punctul de vedere al mecanicii obiectului deformabil, este absolut justificat acest tip de coliziune. Cutremurele de subductie, cum sunt cele din Corint, nu au modul de comportament pe care il are Vrancea. Este in mod clar ceva diferit, este cu totul altceva.

Pe de alta parte, pe teritoriul Romaniei sunt si cutremure mai de suprafata, a caror adancime variaza intre 5 si pina la 30-40 de kilometri. Sunt cjutremure care au loc mai ales in Banat, mai puternice sunt in partea sudica a Banatului, la Moldova Veche, sunt in zona Crisana-Maramures, sunt multe cutremure de suprafata si in Vrancea. Dar magnitudinea lor nu a depasit niciodata 5,8 pe scara Richter. Este un asemenea cutremur care a avut loc in secolul 19, dar se pare ca multe din ce se spune despre el sunt exagerate.

In Vrancea aceste cutremure au loc pina la 40 de km. O alta particularitate a zonei Vrancea este ca intre 40 si 60 de kilometri nu au loc cutremure. Avem alte cutremure foarte importante. Este o falie care traverseaza Moldova, pina la Slobozia si Barlad. Aproape unde se cauta gazul de sist. Sunt multe cutremure puternice in norsul Dobrogei. Si, sunt cutremure de suprafata puternice pe falia Shabla (in Bulgaria) cu efecte puternice pentru Mangalia si , respectiv, Constanta. Cel mai mare cutremur de acest tip pe care il cunoastem a fost In 1901, cu magnitudinea 7,2 (bulgarii spun ca era de 7,4). Sunt si cutremure mici in Campia Romana, dar sunt de mici magnitudini, 2 si ceva, 3 , 3 si ceva. Intra in analizele pe care le facem pentru Bucuresti, cand facem microzonarea, chiar cam am facut pentru Cernavoda, dar acestea nu au ponderea pe care o au cutremurele de mare adancime din Vrancea".

Proiectul DACEA: etapa testarii sistemului de alerta la cutremur

Proiectul DACEA – Sistem transfrontalier de alerta pentru cutremure majore, realizat prin Programul de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria 2007-2013, co-finantat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala se apropie de rezultatele finale. Prin acest proiect a fost creata o retea de statii seismice in zona dunareana romano-bulgara. In cazul Romaniei, acestea se adauga la reteaua de peste 100 de statii existente pentru a-i spori acuratetea. In cazul Bulgariei, statiile din nordul tarii sunt o sporire considerabila a resurselor intr-una din cele mai dense in cutremure crustale zone ale acestei tari prin Shabla, Gorna Orjahovitsa si Dulovo. Despre stadiul implementarii proiectului ne-a vorbit dr.Constantin Ionescu, directorul general al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, partenerul lider al proiectului (puteti urmari interviul video putin mai jos, sau urmariti transcrierea);

Citeşte mai departe: Proiectul DACEA: etapa testarii sistemului de alerta la cutremur

Vrancea este periculoasa la peste 7 grade pe Richter

Cercetarile pe care le-am initiat in acest institut si, de fapt, ele au fost finalizate si printr-un mare premiu european - East European Information Society Technology, - arata ca noi am vrut sa combinam atat ceea ce putem pe partea de stiinta, dar si pe partea de tehnologie, pentru ca lucrurile fundamentale sunt legate de harti de hazard seismic, sunt legate de microzonare seismica , este cea mai buna asigurare daca proiectantul va lucra dupa o asemenea harta. Pot spune ca abia acum avem o harta de intensitati seismice. Magnitudinea, sigur, ne arata energia eliberata in focar, dar nu intotdeauna - spre exemplu un cutremur care a generat o acceleratie foarte mare , - a produs si efecte puternice. Exemplul cunoscut este: in 1960 in Alaska a fost un cutremur foarte puternic. Cu acceleratie 1,4G, adica lucrurile sareau in sus de pe pamant, - si au murit un paznic si un caine. Pe cand la 4 martie [1977-n.red.], la Bucuresti a fost un cutremur cu acceleratie de 0,2G – si au fost aproape 2000 de morti si peste 60.000 de cladiri distruse de la Iasi pina la Craiova. Iar in 1986 acceleratia a fost de 0,31G la Focsani si nu a murit nimeni. Vedeti, deci problema nu este aici. Problema este la intensitate si magnitudine.

Am realizat ca Vrancea este foarte periculoasa strict cand magnitudinea este mai mare de 7 de scara Richter. Exista date. Spre exemplu, in 1986 a fost un cutremur de mare adancime (140 de kilometri, in Vrancea) cu magnitudinea aproape de 7, - a fost de 6,95. Si nu s-a intamplat nimic! E adevarat ca la Focsani au fost anumite efecte, la Teatrul National de acolo, dar nu a murit nimeni. In 1990, primul cutremur a fost de 6,7 pe Richter si nu s-a intamplat absolut nimic. Cel de noapte, pe 31 mai, de 6,4 – la fel, nu s-a intamplat nimic.

Aceste date ne-au facut sa tragem o concluzie foarte clara. Vrancea este extrem de periculoasa cand magnitudinea este peste 7. Dar, in relatiile pe care le avem cu ISU si in relatiile pe care le avem cu publicul, incercam printr-un sistem specific sa evaluam in fiecare loc din tara [gradul de risc]. Am avut un proiect cu Banca Mondiala, care a finantat ISU (Ministerul de Interne) astfel ca sa stim ariile din oras sau din tara care sunt puternic afectate in caz de cutremur puternic. Pentru ca ISU nu va avea suficiente forte ca sa se desfasoare de la Iasi pina la Craiova. Atunci s-a pus problema construirii hartilor care se numesc ShakeMap (de la ‘shake’ – miscare), deci harti de miscare in timpul cutremurului. Este o actiune nu chiar simpla, pentru ca trebuie sa inregistrezi arii foarte mari, - in Bucuresti, sau de la Iasi la Craiova, cu tot ce se intampla in puncte mai importante. Pentru ca oricata aparatura ai avea, nu poti sa pui aparatura la distanta de 1-2 kilomtri intre ele. Sau intr-un caroiaj. La un moment dat ne gandeam sa fie cel putin 20 de kilometri patrati. Imediat ce incepe cutremurul, aici in institut, pe acest ecran mare apare harta Romaniei si incep sa se deseneze, de la alb la negru, intensitatile seismice. Negru inseamna moarte. Intensitati de 2,3,4,6,7 chiar 8 – nu sunt atat de periculoase. Dar peste 8,5 – 9 deja sunt probleme. Si stim zonele in care s-a intamplat. Aceasta harta – shakemap-ul, - este transferata instantaneu la Ciolpani – un sediu operativ al ISU, - astfel incat ofiterii si cei care sunt acolo – sa stie unde sa se duca.

Sa va mai dau un exemplu: la 4 martie 1977 nu siam unde a fost cutremurul. Lucru foarte interesant. Si in drum spre Focsani am auzit la radio ca de la Strasbourg (centrul seismologic de acolo) se transmite ca a fost cutremurul in Vrancea si au specificat adancimea. Cutremurul acesta s-a inregistrat foarte bine la distanta – ceea ce e foarte interesant. S-au inregistrat 4 socuri – principalul si inca trei socuri. Primul a fost langa Focsani, dar ultimul a fost undeva pe langa Buzau, la Potarlagele. Deci epicentrul a fost chiar la Potarlagele. Acest shake-map serveste reducerii dezastrelor si este un mijloc nu chiar simplu, pentru ca in Bucuresti Comportarea terenului este total neliniara la asemenea forte mari, dar avem studii facute si putem rezolva problema aceasta a trasferarii, a translarii din acceleratie – in intensitati. Lucrurile se fac instantaneu si dureaza doar cateva secunde, astfel incat atunci cand se termina cutremurul, in maxim un minut-doua, - ISU de la Ciolpani sa aiba situatia dezastrelor. Daca sunt sau nu sunt pe teritoriul respectiv.

Noutati in implementarea retelei de senzori seismici DACEA

DACEA – un proiect in continua desfasurare pentru asigurarea instalarii retelei de senzori de cutremure in zona dunareana romano-bulgara si a implementarii unui sistem menit sa ajute la interventia mai rapida si mai eficienta in caz de cutremur major. Cele mai noi informatii legate de stadiul tehnic al implementarii proiectului DACEA – sistem transfrontalier de alerta in caz de cutremur, aplicat in 7 judete romanesti si 9 districte bulgaresti de pe granita romano-bulgara. Pe 20 iulie s-a desfasurat la Ruse intalnirea partenerilor proiectului DACEA – cu participarea Institutului pentru Geofizica, Geodezie si Geografie din Sofia, gazda intalnirii, a Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pamantului din Bucuresti – partenerul lider al proiectului si a Fundatiei pentru Democratie, Cultura si Libertate, filiala Calarasi ca si a Asociatiei Comunitatilor Dunarene "Dunarea".

Citeşte mai departe: Noutati in implementarea retelei de senzori seismici DACEA

DACEA - se instaleaza reteaua de senzori seismici

La sfarsitul saptamanii trecute, la Ruse s-au intalnit partenerii proiectului DACEA – Sistem Duarean pentru Alerta in caz de Cutremur. Pe ordinea de zi, printre altele, au fost masurile care mai trebuie luate pentru accelerarea obtinerii acordurilor necesare de la diverse institutii pentru instalarea senzorilor in teritoriu. Reteaua de senzori se implementeaza, dupa cum veti afla din interviurile atasate: interviu cu leaderul proiectului DACEA, dr.ing.Constantin Ionescu, directorul general al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului. Intrebarile ii apartin lui Dragos Seuleanu, reprezentand unul din partenerii proiectului aflat in derulare si se refera la stadiul actual al proiectului: construirea infrastructurii necesare instalarii senzorilor seismici. Dezvoltarea si testarea software-ului dedicat proiectului DACEA:

Citeşte mai departe: DACEA - se instaleaza reteaua de senzori seismici

Informaţii în completare

Numar de vizitatori unici
Visits Counter
Unique Visitors